Bine!?!?

Și este cum este. Sau era cum era. Eram singur, fără griji, fără bătai de cap. Cu o inimă de piatră, care pulsa doar pentru a te ține în viață. Visai doar la măreția propriei personalități, te transformasei într-un mosntru. Un devorator a tot ce era frumos. Deoarece pe unde trecei, plecai rapid fără nici o remușcare, lăsînd în urma ta doar haos. Nepăsîndu-ți de nimeni și de nimic.
Dar... La un moment dat, se întîmplă. Așa pe neprins de veste, fără dorința! Piatra se înmoaie, și începe a prinde viață, pulsînd tare, foarte tare! Dar pulsînd către nicăieri! 
Este acel dor, este ace apersoană, acel ceva, care strigă tare, în ureche. Dar totuși inima tace și pulsează. Creierul o ia razna. Tace și el. Stă pe loc. Te lasă pe tine, inimă, să faci ce vrei.  Dar tu știi că riscul este prea mare, și doar pulsezi nefăcînd nimic. Nu vrei să te faci din nou de piatră.
Este praf, în inimă și în cap. Este praf și pe drum, s-ar putea combina perfect. Norocul meu, dacă o să plouă, să se așeze praful.  Dar dacă se așează și peste inimă? Dacă se așează și din nou o să se împetrească? Nu o să fie mai rău? Nu o să doară mai tare?
Frica, de a pierde acel sentiment. Acea pulsare, acea bătaie este prea mare... Nu știu. Nu mai știu nimic. Vreau să plec, să fug. Sau vreau să beau? Să fumez? Nu mai știu ce vreau...

Nu beau, nu fumez. Plec! Dar plecarea nu este pentru totdeauna. Această plecare nu va „lecui” inima, și nici creierul. Doar o va alina. Deoarece atunci cînd mă voi întoarce, știu că va durea la fel ...
Ochii care nu se văd se uită. Dar atunci cînd se revăd, doare. Doare mai tare ca niciodată... 


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Retrospectiva 2013-2014

Imagine
Şi uite că a venit vremea cînd simt şi eu sărbătorile de iarna! Anume astăzi încep pentru mine sărbătorile,astăzi îmi adun toate gîndurile,tot ce am făcut în vechiul an, ca să ştiu cum să păşesc în noul. Anul trecut l-am început în forţă! Eram fericit, şi cam aşa a fost tot anul. Fericirea era la fiecare colţ. Însă pe lîngă atîta fericire erau şi tare mult ispite, cărora nu prea le-am prea putut face faţă. Chiar dacă am supravieţuit, oricum greşelile rămîn pe loc, iar noi mergem mai departe! În 2013, am iubit,am plîns, am fost iubit, am greşit, am rîs în hohote, am sărbătorit şi am trăit fiecare clipa la maxim! Am cunoscut multă lume buna! Am început o nouă viaţă cu noi oameni, dar cu şi mai muţi oameni vechi. Dacă cu unii m-am cunoscut, de alţii m-am depărtat. Chiar dacă unele momente au durut,ştiu bine ca foarte multe momente din 2013 m-au marcat pe viaţă! Nu regret nimic din ce am făcut, poate unele lucruri un pic, dar încerc să trec peste ele. Şi să mă gîndesc la noile opor...
Citiți mai multe

Acest text nu îmi aparține,dar citindul am înțeles că trebuie să îl împart cu voi! Este Cu înțeles enorm!

Se povesteste ca intr-o zi, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa mult timp, in jurul lui s-au strans o multime de oameni care ii admirau inima: era intr- adevar perfecta! Toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata… Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Deodata, de multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine: - Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele! Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batrnelului. Pana si tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrice, si erau locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inim...
Citiți mai multe

DIFERENȚE...

Imagine
Mirosul florilor de tei, acoperite de stropii ploii de vară îmi răsfață mirosul. Iar cafeaua ce se prelinge din ceașca albă cu imprimeuri albastre îi răsfață papilele gustative. În jur, nu se aude nimic, nici muzică, nici forfota mașinilor sau cea a oamenilor. Doar vântul care îmi zburlește un pic părul, stropii de ploaie care cad rapizi spre pământ, și ici colea o pasăre.  O pasăre care ne reamintește că suntem vii, că viața are și frumuseți. Și că ceea ce vedem noi nu este totul. Totul se sfârșește în imaginația altora, și renaște în a noastră. Deschide-ți inima și închide ochii, privește dincolo de orizont, dincolo de limita cerului. Tinde spre imposibil și caută frumosul din jurul tău. Care mereu este diferit și are o altă formă decât ceea ce te-ai obișnuit să vezi zilnic. Fii și tu diferit. Deoarece diferența o face Diferența ! Iar atunci când o să înțelegem asta acel ciripit de păsărele, acel strop de ploaie căzut peste pământ și mirosul florilor de te...
Citiți mai multe